rugina

Mira otros diccionarios:

• rugină — RUGÍNĂ, rugini, s.f. I. 1. Substanţă brun roşcată, poroasă, sfărâmicioasă, care se formează prin oxidare pe obiectele de fier. ♦ Pojghiţă brună care acoperă uneori pietrele şi care se produce prin oxidarea minereurilor de fier din ele. 2. Obiect… …   Dicționar Român

• Rugina River — Geobox River name = Rugina River native name = other name = other name1 = image size = image caption = country type = Countries state type = region type = district type = Counties city type = Villages country = Romania country1 = state = state1 …   Wikipedia

• rugínã — s. f., g. d. art. rugínii; pl. rugíni …   Romanian orthography

• rugini — RUGINÍ, ruginesc, vb. IV. 1. intranz. A se acoperi cu rugină (I 1), a se umple de rugină, a prinde rugină. 2. intranz. fig. (Despre frunze, plante etc.) A căpăta o culoare galben roşiatică asemănătoare cu a ruginii. 3. refl. fig. A deveni perimat …   Dicționar Român

• uredospor — UREDOSPÓR s.m. (biol.) Spor produs de rugina grâului şi care răspândeşte această boală. [< fr. urédospore, cf. lat. uredo – rugină, gr. spora – sămânţă]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  UREDOSPÓR s. m. ( …   Dicționar Român

• lac — LAC1, lacuri, s.n. Întindere mai mare de apă stătătoare, închisă între maluri, uneori cu scurgere la mare sau la un râu. ♢ Lac de acumulare = lac (artificial) situat în amonte de o hidrocentrală, care constituie rezerva de apă necesară producerii …   Dicționar Român

• ruginare — RUGINÁRE, ruginări, s.f. Mic arbust otrăvitor, cu frunze înguste, lucioase, persistente şi cu flori albe sau roşietice dispuse în mănunchiuri la vârful ramurilor (Andromeda polifolia). – Din rugină. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

• ruginit — RUGINÍT, Ă, ruginiţi, te, adj. 1. Acoperit, ros de rugină (I 1). ♦ fig. Vechi, uzat. ♦ fig. (Despre voce) Îmbătrânit; dogit. 2. fig. (Adesea substantivat; despre persoane, idei, concepţii etc.) Învechit, înapoiat, demodat. 3. (Despre plante)… …   Dicționar Român

• ruginiu — RUGINÍU, ÍE, ruginii, adj. De culoarea ruginii. – Rugină + suf. iu. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98  ruginíu adj. m., f. ruginíe; pl. m. şi f. ruginíi …   Dicționar Român

• uredinale — UREDINÁLE s.f.pl. (bot.) Ordin de ciuperci microscopice parazite pe vegetale, unde produc rugina grâului; (la sg) ciupercă din acest ordin. [sg. uredinală. / < fr. urédinales]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  UREDINÁLE s. f. pl …   Dicționar Român